Marketingul senzorial si (dermato)cosmeticele

Satisfacand aceleasi nevoi, dermatocosmeticele (ce pot fi achizitionate exclusiv din farmacii) se afla in lupta directa cu cosmeticele (ce pot fi gasite de la magazinele de cartier la hypermarketuri).  Pentru a contracara impactul venitului consumatoarelor in decizia de achizitie a unor astfel de produse, dermatocosmeticele avand un pret mai ridicat, farmaciile realizeaza campanii de informare asupra beneficiilor mult mai mari aduse de produsele dermatocosmetice. De pilda, Help Net a creat clubul Dermotherapy, club unde consumatoarele au sansa sa faca dermoanalize, sa primeasca sfaturi personalizate ale medicilor dermatologi cu privire la tenul lor, sa participe la evenimente unde prezenta acestora din urma este garantata si sa inteleaga principiile medicale ce aduc superioritatea unor astfel de produse. In prezentarea clubului Dermotherapy, observ o polarizare intre femeia consumatoare a unor cosmetice simple si femeia fidela a dermatocosmeticelor: „Femeile destepte au pielea mai frumoasa pentru ca se dau cu dermocosmetice, nu cu cremute alese dupa miros sau dupa cat de colorata e cutia.”  Marketingul sezorial intervine la nivelul simtului olfactiv pe baza carora sunt alese produsele.  Exista conceptia conform careia cremele simple, fara ingredienti recomandati de medici dermatologi, miros mult mai frumos decat dermatocosmeticele. Se stie ca substantele care intra in compozitai medicamentelor au un miros specific. Asteptarile consumatoarelor privind dermatocosmeticele sunt, asadar, si de nivel senzorial. Dermotherapy la prima vedere ne face sa ignoram simtul olfactiv cand e vorba de alegerea produselor de ingrijire, sa nu judecam dupa miros. De fapt, se foloseste de marketingul senzorial pentru a spune ca nu tot ce miroase extraordinar este si sanatos. Dincolo de a spune asta, textul de pe site mi se pare ca spune si ca produsele dermatocosmetice nu miros la fel de frumos precum cosmeticele obisnuite dar sunt mult mai bune. Textul pare a fi venit sa transforme un minus la capitolul olfactiv intr-un plus la capitolul beneficii. Iar experienta mea in materie de dermatocosmetice mi-a aratat ca acestea fie nu au miros, fie tradeaza prezenta unor principii medicale in compozitia lor. Sa ne gandim la sapunurile Sebamed versus Dove, la samponul Anaphase de la Ducray versus Wash and Go etc. Strategii asemanatoare au fost folosite pentru a micsora frecventa consumului si numarul de consumatori ai restaurantelor de tip fast food sau a produselor de import acuzate a fi modificate genetic si nonecologice, atunci cand ni se spunea ca nu tot ce arata bine este si sanatos. De asemenea, marketingul senzorial are menirea de a sublinia calitatea in industria auto. Discutam cu o prietena despre descoperirea facuta de ea cum ca a inchide portiera unui Matiz nu este sinonima cu a inchide portiera unui autoturism Audi, sunetul asociat fiecarui autoturism fiind in acelasi timp un indicator al calitatii.

Sursa: http://www.helpnet.ro/?mid=4

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: